Deșertul Sahara se mărește, iar stratul de gheață din Groenlanda se micșorează

Două studii au scos la iveală transformările prin care trece planeta din cauza schimbărilor climatice. Astfel, în decursul ultimului secol, deșertul Sahara s-a mărit cu 10%, în timp ce stratul de gheață din Groenlanda se topește într-un ritm alert.

Câteva studii publicat în diferite jurnale ilustrează schimbările cu care se confruntă Pământul. Toate aceste studii au ajuns la concluzia că Sahara se extinde în același timp în care gheața din vestul Groenlandei se topește mai repede ca niciodată. Un studiu publicat în Journal of Climate a constatat că Sahara este cu 10% mai mare astăzi decât în 1920. În plus, și alte deșerturi din lume s-ar fi putut extinde în cursul acestui secol.

„Deșerturile se formează, în general, în subtropice, din cauza circulației Hadley – aerul se ridică la ecuator și coboară în subtropice”, spune profesorul Sumant Nigam. „Schimbările climatice ar putea lărgi circulația Hadley și ar provoca avansarea spre nord a deșerturilor subtropicale”.

Cercetarea s-a bazat pe analizarea datelor colectate în ultimii 90 de ani, date privind precipitațiile din regiune. Tendințele verilor fierbinți din Africa, cu precipitații mai rare de la an la an, sunt legate de factori care includ creșterea gazelor cu efect de seră și a aerosolilor din atmosferă.

Aceste tendințe au un efect devastator asupra vieților oamenilor din regiune, care depind de economiile bazate pe agricultură. În plus, schimbările climatice determinate de om joacă și ele un rol important în această realitate. Autorii studiului afirmă că, prin prisma acestor schimbări climatice, Sahara va continua să se mărească treptat.

Între timp, în cealaltă parte a globului, aceiași factori sunt suspectați de topirea foii de gheață din Groenlanda de vest. Oamenii de știință spun că gheața a atins cel mai înalt nivel de topirea din ultimii 450 de ani.

„Într-adevăr, topirea accelerată a foii de gheață a început în urmă cu 20 de ani”, spune Erich Osterberg, profesor asistent la Dartmouth. „Studiul nostru arată că această creștere rapidă de topire din Groenlanda este o combinație de modele meteorologice specifice, dar și o tendință suplimentară de încălzire pe termen lung în ultimul secol.”

Există speranțe că topirea ar putea încetini pe termen scurt, dar Osterberg spune că prognoza pe termen lung nu este optimistă.  Cele două studii – ale nisipului și ale gheții –  sunt individuale și nu au legătură între ele. Chiar și așa, ambele ilustrează imaginea aceluiași fenomen tragic.